Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) a solicitat zilele trecute autoritatilor europene sa includa Eurobondurile emise de statul roman in programul de achizitii al Bancii Centrale Europene (BCE) destinat tarilor din zona euro. Actiunea a fost desfasurata de catre APAPR in colaborare cu asociatiile similare din Croatia si Bulgaria, prin intermediul PensionsEurope, federatia europeana a fondurilor de pensii private, in care APAPR este membru din anul 2008.
Daca scrisoarea trimisa catre Comisia Europeana si BCE va avea succes, titlurile de stat emise in euro de catre Romania vor fi eligibile pentru a fi cumparate de Banca Centrala Europeana, efectul fiind injectarea in economia romaneasca a miliarde de euro, stabilizarea si reducerea costurilor la care Romania se imprumuta pe pietele externe si implicit sprijinirea economiei si a locurilor de munca din tara. In plus, sustinerea preturilor Eurobond-urilor romanesti de catre BCE va avea un impact pozitiv si asupra valorii activelor fondurilor de pensii private.
Odata cu inchiderea administrativa a unei bune parti a economiei europene (si globale) cauzata de criza sanitara Covid19, autoritatile europene au gandit un program de sustinere a economiilor din zona euro prin injectarea de lichiditate de catre BCE via achizitia de titluri de stat (PEPP – Pandemic Emergency Purchase Programme). Desi Romania nu este inca membra a zonei euro, APAPR a argumentat in cadrul scrisorilor trimise autoritatilor europene ca, avand in vedere angajamentul ferm de a adera la zone euro, tara noastra merita sa se califice in acest program, alaturi de Bulgaria si Croatia, state deja intrate in mecanismul ERM2, anticamera zonei euro.
Potrivit Statutului BCE si Tratatelor Europene, rolul bancii centrale europene este sa sprijine dezvoltarea economica sustenabila a tuturor statelor membre UE, nu doar a celor din zona euro. La fel ca Bulgaria si Croatia, si Romania si-a setat o tinta de adoptare a monedei euro (2024, conform strategiilor guvernamentale oficiale) si deruleaza reforme in vederea intrunirii conditiilor formale de intrare in zona euro. De asemenea, bancile centrale ale statelor mentionate sunt parte a sistemului BCE, ele participand la capitalul BCE.
In plus, extinderea PEPP prin includerea Eurobondurilor romanesti va stimula autoritatile romane sa accelereze reformele in directia adoptarii euro (convergenta nominala), cu efecte pozitive si in convergenta reala, adica a integrarii profunde a economiei romanesti in piata unica europeana. De asemenea, aceasta ar permite Romaniei, Bulgariei si Croatiei sa continue sa relaxeze politica monetara si conditiile de creditare, facilitand accesul guvernului, cetatenilor si companiilor la finantare stabila si accesibila pentru investitii si crestere.
„Acest demers al APAPR de sprijin pentru autoritatile romane si economia Romaniei nu este nicidecum primul de acest fel. Un alt exemplu relevant si de aceeasi anvergura este reusita APAPR de a convinge autoritatile europene, cu ocazia precedentei crize economice din 2008-2011, sa excluda contributiile virate de bugetul national catre pensiile private de Pilon II ale romanilor din calculul deficitului bugetar si datoriei publice, pentru a da o gura de oxigen finantelor publice si a permite in continuare acumularea sustenabila si eficienta a resurselor financiare in vederea suplimentarii pensiei publice pentru milioane de cetateni”, a amintit Radu Craciun, presedintele APAPR.